Cu siguranta Jucatorul de Galati este una dintre cele mai reprezentative rase de porumbei romanesti, fiind si cea mai controversata. In decursul timpului s-a scris foarte mult despre acesti porumbei, atat de mult incat cu greu se mai poate scrie ceva nou. In cele ce urmeaza, mi-am propus sa prezint o insiruire cronologica a descrierilor si a evenimentelor mai importante, in opinia mea,care au marcat acesti porumbei.
In jurul anilor 1900 acesti porumbei se numeau “patati” sau “baltati”.Mai tarziu, prin anii 1940, acestor porumbei li s-a dat denumirea de “galateni”, datorita faptului ca in acea perioada, multi crescatori din Galati veneau cu porumbei de vanzare in Bucuresti, crescatorii bucuresteni spunand:”au venit Galatenii cu porumbei”; in acest fel “patatii” au fost botezati “galateni”.La sud de Dunare, penele simple, in special cei de culoare rosie si galbena, dar si corbii, erau numiti rolleri romanesti.
Una dintre primele descrieri a criteriilor de selectie a acestei rase, a fost formulata in Indreptarul din 1961, semnat de catre un numar de 24 crescatori, originari din Galati. Continutul Indreptarului se gaseste in cartea “Porumbeii Galateni” a d-lui Leonte Ovidiu.
jucatorigalati.sunphoto.ro/poze_din_carti_de_specialitate/31916162 jucatorigalati.sunphoto.ro/poze_din_carti_de_specialitate/31916184 Ideea principala a Indreptarului se desprinde din urmatoarea afirmatie: “Aceasta rasa nu este de ornament, punctajul ei fiind stabilit pentru toate calitatile si caracteristicile ce le intruneste si le inmanuncheaza intr-un tot unitar, contribuind la afirmarea ei.”
Tot in anul 1961, apare o descriere a rasei, in volumul 2 al tratatului de Avicultura, avandu-i ca autori pe Gh.Stefanescu, M. Balasescu si V.Severin:
“Porumbeii cazatori galateni (Roller romanesc) provin din incrucisarea diferitelor tipuri de Roller oriental, care s-au format in tara noastra. Inca insuficient fixat in ceea ce priveste regularitatea desenului si culorilor, este suficient de uniform din punct de vedere al conformatiei si aptitudinilor de zbor. Este un bun zburator de inaltime si durata, el inaltandu-se in scurt timp aproape dincolo de limita vizibilitatii si putand sta in aer in medie 2-3 ore si uneori chiar pana la 6 ore. Excelenti cazatori, isi incep jocul de la inaltime mare, facand un numar impresionant de invartituri. In perioada de imperechere, mai ales incepand cu 5-6 zile inainte ca porumbita sa inceapa ouatul, nu trebuie sa se mai dea drumul masculului la zbor deoarece acesta joaca acum deosebit de mult si poate avea caderi pe sol sau pe cladiri.
Porumbeii galateni au capul ceva mai mare si mai rotund decat la Roller, cu ciocul de marime mijlocie, dar mai scurt ca la Roller, de culoare alba sau putin canit. Ochii sunt albi, cu gene albe palide. Gatul este scurt, gros si cu Barbie. Pieptul este larg si aripile sunt purtate deasupra cozii, aproape intalnindu-se spre varf. Coada, mai ingusta ca la Roller, are 12-14 rectrice( minimum admis 12).Standardul porumbelului galatean este in curs de a fi stabilit. Exemplare mai reusite se gasesc in prezent mai ales in Galati, Braila, Bucuresti si Tulcea.”
In anul 1963, apare cartea prof. Stefan Peterfi , “Cresterea porumbeilor” unde este din nou descrisa rasa. Mai mult, ni se explica ca de fapt in cadrul rasei exista mai multe varietati, care se deosebesc intre ele in ceea ce privesc aptitudinile de zbor si joc, dar si ca aspect:
“La porumbei, notiunea de rasa este foarte complexa si nu intotdeauna se suprapune cu o puritate ereditara sau genetica de natura homozigotilor.
La numeroase rase si in special la rasele de zbor, pe baza unei selectii minutioase, s-au evidentiat in cadrul subrasei diferite linii, tipuri sau suse, numite de crescatori in mod impropriu “rase”, de exemplu: “rasa lui Savescu”, “rasa lui Mironescu”, “rasa Ghita Rosu” din subrasa galatenilor vineti baltati.Diferentierea subrasei pe tipuri este o regula generala, mai ales in cadrul raselor de zbor. Asa s-au evidentiat numeroase tipuri la galateni , la zburatorii rusi”cistie”, la cei de Seghedin, la Tippleri( vezi tipul de Macclesfield si cel de Sheffield) etc.”
In descrierea sa,din editia a-II-a 1970, prof. Stefan Peterfi aminteste de cele 3 faze de dezvoltare ale rasei, mentionand ca ultima faza era in plina desfasurare in anul ’70, selectia facandu-se dupa forma capului si lungimea ciocului.
jucatorigalati.sunphoto.ro/poze_din_carti_de_specialitate/ERYEQCIGQXSOHLTDPNT“ Galatenii sunt porumbei de talie mijlocie, cu osatura puternica, trunchiul purtat mai sus si usor ridicat spre partea anterioara. Forma capului variaza dupa linia sau “rasa” respectiva: poate fi mai alungit sau mai rotunjit, cu fruntea mai bombata (capul este “supt”) sau mai dreapta ( capul este coroiat, berbecat sau “vulturesc”) cu crestetul usor arcuit si cu ceafa rotunjita. Ciocul este mijlociu, la unele varietati mijlociu spre lung, drept, cu mandibulele inchise perfect, de grosime mijlocie si usor indreptat in jos.”
In anul 1965, apare cartea “Enciclopedia raselor de porumbei” de Wendell M. Levi, unde ne este descris Jucatorul de Galati ca un jucator cu foarte bune abilitati de zbor, putand sta in aer intre 6-8 ore, iar baltatii pe negru –ca rasa distincta- sub denumirea de Roller Moriscar romanesc, care, dupa comentariul personal al prof. Stefan Peterfi, ar fi o varietate a Jucatorului de Galati si un descendent al vechi rase rusesti Turmani cernopeghi.
Anul 1974 , este anul in care, in urma controverselor generate de varietatea de osaturi ale capului,tinute ale corpului, precum si a celor legate de desen, se incearca formularea unui proiect de standard, dupa care sa fie arbitrata aceasta rasa in expozitiile nationale si internationale.Proiectul de standard este supus examinarii in cadrul sectorului tehnic al Uniunii Columbofile din R.S.Romania, sectia de porumbei de agrement.
jucatoridegalati.webs.com/putinaistorie.htm In anul 1975, cu ocazia expozitiei columbofile”Intertau” din Budapesta 12-14 decembrie , Romania prezinta pentru prima data ,o culegere de standarde a raselor romanesti,48 la numar, editata sub egida Uniunii Columbofile din R.S.Romania, sectorul de porumbei de ornament, zbor si carne, culegere care avea sa fie difuzata tuturor tarilor participante(opt) in limba romana si franceza.
Printre cele 48 de standarde se numara si cel al porumbelului Jucator de Galati, care era descris ca fiind un porumbel de talie mijlocie, robust, tip de zbor, temperament vioi, avand capul mai rotunjit cu fruntea bombata si crestetul arcuit si cu ceafa rotunjita, in general nemotat dar exista si motati. Ochii sunt albi, inconjurati de gene mici, albe.Ciocul este de lungime mijlocie sau mijlociu spre lung, drept , de grosime mijlocie si usor indreptat in jos.Coada este lunga si lata, purtata strans, fiind formata din 12-16 rectrice. Se intalnesc unicolori si tarcati( denumiti si baltati, capaciti, patati, florii, etc) corespunzator culorilor de baza negru, rosu, galben si vanat(albastru).
jucatorigalati.sunphoto.ro/poze_din_carti_de_specialitate/31990943 Dupa cum se poate observa, exista unele diferente intre proiectul de standard din 1974 si forma finala a standardului din 1975.In primul rand dispar masuratorile, apoi descrierea este mai exacta, mentionandu-se cat mai explicit fiecare caracter. Aceste diferente se pot datora atat modelului international de standard cat si viziunii si formularii diferite a membrilor comisiei tehnice asupara continutului acestui proiect de standard.
Primele concursuri oficiale de zbor la rasa Jucator de Galati, au loc in anul 1982, asa cum reiese din arhiva personala a d-lui Sasu Ioan. In acea vreme rezultatele erau trimise spre omologare comisiei tehnico-sportive din cadrul A.C.C.P ( Asociatia Centrala a Crescatorilor de Porumbei).Concursuri se mai organizeaza si in anii urmatori 1983-1998, toate desfasurandu-se dupa un regulament aprobat de catre C.N.Z al Uniunii Columbofile din R.S.R.
In anul 1983 se infiinteaza in Bucuresti, primul club specializat al unei rase romanesti, cel al porumbelului romanesc de zbor si invartitura rasa “Galateni”.
Intr-un numar(1) al Buletinului informativ “Columbofilul”din 1984, editat de A.C.C.P., columbofilul Horst Armbruster din Bobingen , scrie un articol despre “galatenii” din R.F.Germania:
“Incercati sa raspundeti la intrebarea: care rasa de porumbei ar putea reprezenta in modul cel mai expresiv Romania, istoria sa, geneza sa, lupta sa tenace pentru independenta, pentru mostenirea ei culturala proprie? Care din rasele de porumbei romanesti poate fi identificata de la prima vedere si numita cu un singur cuvint? Desigur, numai “galatenii”.De fapt, este vorba de o rasa cu atit de numeroase varietati, incit mai degraba s-ar putea vorbi de o familie columbicola, cum alta nu prea mai este pe lume”
………………………………………………………………………………………………
Anul 1985, este anul in care apar, in Romania, doua carti valoroase despre porumbei.Una este cea a d-lui arh.Feliciu Bonatiu-Rasele de Porumbei din Romania, iar a doua este Sportul Columbofil Romanesc scrisa de dl. col.(rez) Georgica Popescu.
In cartea d-lui Feliciu Bonatiu, ne este prezentat un standard mai larg a Jucatorului de Galati, apropiindu-se ca si continut de descrierea din cartea d-lui Stefan Peterfi iar ca forma de proiectul de standard din 1974.
jucatorigalati.sunphoto.ro/poze_din_carti_de_specialitate/31996162 jucatorigalati.sunphoto.ro/poze_din_carti_de_specialitate/31996230 Dl. Col. (rez.) Georgica Popescu, in cartea Sportul Columbofil Romanesc, ne descrie istoria acestui sport facand referire in special la porumbeii voiajori.Exista si un capitol despre alte rase de zbor, printre care prezinta si o descriere a porumbeilor “Galateni”, pe care ii caracterizeaza : “Originea lor este orasul Galati, dar fiind porumbei buni zburatori s-au raspandit in toata tara, in special pentru invartitura lor care intrec si pe renumitii rolleri orientali.” Baltatii pe negru ( “moriscari”) sunt prezentati ca si porumbei excelenti de joc, avand un joc de morisca de 15-30 invartituri.Ei scot si pui albi cu ochii negri-asa numiti “albi din moriscari”, prezentandu-ne o scurta povestire: “Asa avea vecinul meu de pe strada Cercelus, Maiorul Nicolae Machedon (+), o alba din moriscari, care toata ziua zbura pe cer, chiar solo.Nu era o jucatoare prea grozava, in schimb era o zburatoare cum n-am mai vazut. Eu pe vremea aceea ( 1945-1946) aveam Tippleri de la Nicolae Baloescu din Timisoara si acestia zburau fantastic, de dimineata pana seara si cu mare greutate ii faceam sa se lase din zbor seara; “alba” lui Nicu Machedon se tinea solo dupa stolul de Tippleri si zburau pana la disparitie. Sedeam in curte, ii cautam pe cer cu binoclu si abia zaream “alba” lui Nicu la o mica distanta de stolul de Tippleri, care licareau pe cer ca niste mici”stelute vii”, care insa cu ochii liberi nu se puteau zari.”
Mai sunt prezentate si alte varietati , toti fiind caracterizati ca fiind buni zburatori si jucatori.
Sunt prezentate si cateva poze, de la o expozitie din anul 1972 cu o pereche de baltati pe vanat, una de “corbi “si una de baltati pe negru(“moriscari”), precum si cu un mascul baltat pe vanat campion la zbor.
jucatorigalati.sunphoto.ro/poze_din_carti_de_specialitate/31478558 jucatorigalati.sunphoto.ro/poze_din_carti_de_specialitate/31478606 Un alt an de referinta pentru acesti porumbei, este anul 1986, cand la expozitia “Intertau” de la Brno-Cehoslovacia, rasa Jucatorului de Galati a fost numita rasa internationala.
Acest fapt este confirmat de scrisoarea d-lui Bonatiu catre dl. Leonte:
“In cadrul consfatuirii de lucru de la Praga, la care am participat in ziua de 7 iunie a.c., printre altele s-a pus problema reanalizarii, respective a completarii raselor de porumbei declarate ca internationale. Din aceste rase se aleg apoi “campionii internationali”
Am cerut cuvantul, aratand ca Romania nu are trecuta pe lista raselor internationale nici o rasa proprie si ca atare am propus trecerea pe lista a celui mai valoros produs columbofil autohton, Jucatorul de Galati. Spre deplina mea satisfactie, propunerea mi-a fost acceptata in unanimitate.Desigur, acesta-i doar inceputul. Ca o rasa sa fie declarata “campion international” este necesar ca rasa sa fie trecuta pe lista raselor internationale, apoi sa apara in cel putin 3 colectii din expozitie.
As mai adauga ca mi-am justificat propunerea aratand ca in tara mea exista si un club specializat al rasei Jucatorilor de Galati, rasa bucurandu-se de o mare raspandire. Sa speram ca acest club se va dezvolta pe zi ce trece.
Timisoara,12.06.’86
Unul dintre cei mai importanti ani pentru tot ce inseamna monografia acestei rase de porumbei, este 1993, cand apare cartea “Porumbeii Galateni” a d-lui Ovidiu Leonte.
I. Severeanu spunea “…este o marturisire de credinta a unei preocupari de o viata a autorului care a trait si militat pentru un crez: porumbelul “Galatean”
Anul 1996, este anul in care dl.arh.Feliciu Bonatiu publica a doua lui carte “Farmecul columbofiliei”.Asa cum era de asteptat, Jucatorul de Galati se bucura si de aceasta data de o atentie deosebita din partea autorului:
“Intradevar, galateanul este crescut in numeroase varietati de forma, desen si chiar zbor si nimeni nu poate hotari care este singura si unica varietate standard. De fapt, nici n-ar fi spre folosul rasei daca am declara necorespunzatoare unele varietati ale rasei si le-am elimina ca atare.Datorita polimorfismului care se manifesta in cadrul rasei, se deosebesc varietati cu cap mai alungit sau mai rotunjit, cu fruntea mai berbecata sau mai supta, in general nemotati dar si motati. Ciocul este de lungime mijlocie, dar poate fi si mai lung. Ochii, de obicei sunt albi, dar exista si linii cu ochi galbeni. Coada este formata din 12-16 rectrice lungi si late.Aripile lungi, purtate deasupra cozii sau ternate. Toate varietatile sunt de talie mijlocie, cu scheletul puternic, cu gat de lungime mijlocie,purtat vertical si usor arcuit, cu pieptul lat, bombat si purtat usor ridicat, spatele lat, drept, inclinat spre coada.Picioarele sunt puternice si de lungime mijlocie de obicei neincaltate.
Variatii se constata si in privinta aptitudinilor de zbor si joc. Exista zburatori-jucatori care fac 4-5 tumbe in aer, jucatorii-moriscari care executa snururi ( siraguri) de 20-30 tumbe si jucatori-cazatori care joaca pana la pamant.Dar exista si o varietate cu zbor de durata si inaltime, fara joc.
Galatenii au un zbor frumos, in stoluri stranse, executand ore in sir cercuri deasupra adapostului(rotesc), intrerupte cu tumbe executate cu rapiditate, cu care ocazie pierd din inaltime.
Maniera zborului galateanului este cu batai rapide si continue de aripi, la mare inaltime de zbor, la “disparitie” sau la “licarire”. Durata zborului, intensitatea jocului si inaltimea de zbor sunt in functie de selectia aplicata si antrenamentului la care a fost supus cu consecventa lotul.Maniera de zbor si de joc a galatenilor este mai frumoasa decat a Rollerului de Birmingham.”
In aceeasi lucrare, referindu-se la aptitudinile de zbor si joc, rasa este caracterizata:
“Este cea mai reprezentativa rasa romaneasca-scrie Ioan Sasu- este crescuta intr-o foarte mare diversitate de preferinte in privinta zborului, mai putin a jocului caracteristic, pe urma intr-o mare diversitate a fenotipului si a desenului, coloritului, in functie de zonele tarii. Pentru a contracara diversificarea rasei, s-a propus o impartire a rasei in 3 grupe de baza:porumbelul galatean varietatea de zbor si joc, porumbelul galatean pentru joc (moriscari) si porumbelul galatean pentru zbor.Astfel, Compartimentul National de zbor a reusit definitivarea unui regulament de zbor ,pentru varietatea de zbor si joc cu aportul unor columbofili inimosi din Cluj-Napoca”
Intr-unul dintre numeroasele articole scrise despre aceasta rasa, K.D. Spurling, scria in anul 1999:
“Cu toate ca rasa a devenit cunoscuta de catre crescatorii Americani odata cu “ Enciclopedia Raselor de Porumbei” a lui Levi, in 1967 ( care din greseala a tratat “ Moriscarii de Galati” ca o rasa separata), aceasta rasa nu a ajuns pe continental Nord American pina cind a fost exportata in Canada, in 1982, de catre Ulrich Reber din Germania. De atunci incoace, rasa a fost subiectul unei obscuritati relative, la fel ca si a unor intelegeri gresite, datorate in mare masura lipsei de informatii corecte si pentru un deceniu si jumatate, rasa se referea gresit la “Roller de Galati” si prezentat ca un excellent roller ( moriscar) de performanta.
Noi folosim termenul “porumbel Galatean”, deoarece intradevar nu exista un porumbel asemanator “Rollerului de Galati” sau a “Jucatorului de Galati” , intr-o singura forma. In realitate, exista peste 100 de sub-rase in interiorul rasei Galati si noi, adesea folosim in cazul acesta termenul “Rase de Galati”. Aceste “rase” sunt in general numite dupa cei care le-au dezvoltat si desi toate urmaresc acelasi scop, ele difera in tip, culori, marcaje, ornamente, culori ale ochiului, marime, structura cozii si a aripii, la fel si ca zbor si performanta ( joc- invirtitura). Aceste diferente nu sunt datorate lipsei unui standard acceptat sau a lipsei de unitate din partea crescatorilor.”
In anul 2008,la doi ani de la data aderarii U.G.C.P.P.A.M.R la asociatia europeana de profil-Entente Europenne d’Aviculture et Cunniculture, Jucatorul De Galati intra in randul raselor europene, standardizate pentru prima data de catre tara de origine Romania. Alaturi de alte rase romanesti ( Castaniul de Craiova, Negrul Trenat de Bucuresti, Rollerul de Cluj, Zb.Albastrul de Cluj,Dungatii romanesti, Zb. Orbetean romanesc,Zb . Rosu de Targoviste si Zb. Codalbi de Muntenia), Jucatorul de Galati a atras privirile si admiratia vizitatorilor expozitiei nationale a Germaniei , la Dortmund.
Un an mai tarziu, in 2009, la expozitia Europeana de la Nitra –Slovacia, se acorda primul titlu de Campion European la rasa Jucator de Galati.
Performanta se repeta in anul 2010, cand pentru prima data in istoria columbofiliei de agrement si sport, Romania organizeaza o expozitie Europeana pe rase, printre care se numara si Jucatorul de Galati.
Iata deci, o scurta insiruire a catorva dintre evenimentele importante pe care aceasta rasa le-a parcurs intr-o jumatate de secol.
Stabilirea unui standard dupa model European nu exclude apartenenta la aceasta rasa a niciuneia dintre numeroasele sale varietati, dar impune un tip ideal de porumbel, mai ales pentru pasionatii de expozitii.
In afara participarii la expozitii, pasionatii de zbor si joc au posibilitatea sa participle la concursuri cu orice varietate din cadrul rasei, regulamentele de zbor neavand restrictii de aspect.
Crescatorii care reusesc sa imbine cat mai bine, in aceiasi porumbei, calitatile de baza ale rasei-zbor de inaltime si joc in snururi- intregite de un aspect exterior conform standardului, merita respectul tuturor. In acest fel, criteriile de selectie formulate in Indreptarul din 1961, vor putea fi perpetuate , asigurand viitorul acestei rase romanesti de performanta.
Vlad Hadarau, februarie2011
